Saturday, April 30, 2011

Maestro

Să terminăm săptămîna vesel. Un cîntec UCIGĂTOR de frumos. Atent la minutul 1.47 - acolo sare inima din loc..ahh..frumos...iuhuuuuuuuuuuuuuu....eu ma dau în scrînciob cînd ascult pasajul! Suuuus....iuhuuuuu..




Poate pînă în seară scriu şi despre Hotel - Bordel, partea a patra la experienţa de Bucureşti :).

Un weekend liniştit şi luminos la toţi!


Coloană sonoră din filmul "The holiday".

Wednesday, April 27, 2011

Сука

Azi, fiind foarte servil invitată să păşesc pe trecerea pentru pietoni de către un şofer (posibil) italian, mi-am adus aminte de o experienţă, cel puţin tristă, din Moldova.

Mergeam pe str. V. Alecsandri clătinînd notebook-ul pe un umăr. Prin apropiere de Bulgară, la o intersecţie T, la care lipsea semaforul, dar unde era o trecerea de pietoni şi un semn rutier, am păşit curajoasă deşi văzusem un careva vehicul la distanţă rezonabilă, i.e. nu ar fi trebuit să rupă frîna pentru a evita impactul. Evident a trebuit să încetinească un pic, dacă nu din cauză gropilor, măcar din politeţea regulilor de circulaţie. 

Şi ce credeţi că a făcut? S-a oprit cu nasul pe "zebră", a scos capul din maşină şi cu tot jivotismul unui moldovan mi-a strigat în urmă:

 - Сука!!!

Monday, April 25, 2011

Cintec




Azi ma gindesc la tine din nou. Cred ca nu am intrerupt sa o fac nicind. Am schimbat doar gindurile, mai bine-zis mi-au ramas doar gindurile ce trosnesc a uscat.. cautindu-te, am gasit un cintec.

Imi plac cuvintele, imi place melodia stabila, imi place la nebunie video-clipul, imi place fata...ma regasesc in el..regasesc mai multe lucruri..

Cred ca mi-ar fi placut sa avem si noi unul.

4 zile de povesti

Am petrecut cele mai pline 4 zile din acest an, cele mai luminoase, cele mai vesele, cele mai tulburate, cele mai bulversate..4 zile in care am cotrobait 2 tari, zeci de orase prin care zburam in uuuu...4 zile pline de dor, de verdeata, de soare, de lalele, de mare, de dragoste, de suflet tulburat, de adevaruri zvicnitoare, de pasi mari, pasi tari, de vise si sperante, de tinte mici si descoperiri mari, de oameni buni..de machiaj, de peste, de nisip cald intre degete, de apa sarata, de vint rece, de soare fierbinte, de GPS, de barci, de drumuri, de cuvinte-cuvinte-cuvinte, de fotografii, de cuvinte-cuvinte-cuvinte, de sarutari pe frunte, de imbratisari calde, de descarcari de suflet, de papadii si flori de mar, de gofre, de fristi, de herring, de radio, de oameni multi..din povesti, din trecut, din viitor...

4 zile de trairi..

Te cuprind, Dumitrelu!

Aici las doar clipe..




Amară


Azi miros a pelin
Mi-a ruginit sufletul de amintiri
Obosite de atîtea rebobinări

Mă dor plămînii de mirosul ierbii
În care am culcat iubirea
Verde ca tine

Calc pe străzile largi cu un braţ de speranţe
Pe care le pierd la orice semafor
Cînd se aprinde roşu de Amsterdam

Mă opresc aici în plin cîmp, fără paşi, fără braţe
...
Azi voi culege pelin.


Monday, April 18, 2011

25


Timpule -  mosor de viaţă
Înnoadă-te la 25
Şi lasă-mă frumoasă ca merii de april
Lasă-mi parfumul pe buze şi culoarea în păr
lasă-mi privirea mustoasă de viaţă
şi pasul viu.



Timpule - mosor de viaţă
de nu-mi poţi lăsa tinereţea
dă-mi înţelepciunea să împletesc din tine
clipă cu clipă
un veşmînt des şi cald...





pe care l-aş despleti cîndva
în mii de flori de măr..
ce purtate de vînt
mă vor acoperi.





Sunday, April 17, 2011

Experienţă de Bucureşti: Partea III - Taximetristul

- Şi ce să facem noi cu tine?, au oftat ei cu un zîmbet înţelegător..

Am mers mult cu autobuzul, timp în care ne spuneam pe nume, ne povesteam vieţile şi drumurile. Am întîlnit oameni buni. Am coborît undeva, am mers în altundeva să luam nu ştiu ce tramvai spre alt încotro...Am coborît şi din tramvai, de aici Filaret era la 5 min de taxi pe care urmam să-l iau imediat căci timpul se apropia de miezul nopţii. După ce le-am mulţumit călduros din toată inima mea pentru grijă şi omenie, am urcat uşoară ca un bilet de drum în taxi.

Saturday, April 16, 2011

Fata albastră

Ieri, cu plictisul de gît, pe tocuri şi cămaşă albă, îmi purtam obosită valiza spre terminal. Sala easyjet, micuţă şi iluminată slab ca o cămară de maică, invitase vreo sută de oameni la îmbacare. Privirile mele, sărind peste lentilele ochelarilor, încercau să se agaţe de morişca avionului, de barba unui moşneag, de chupa-chup-ul unui copil numai ca să nu mi se prăvălească pleoapele peste ochii roşii de oboseală.


Şi t-r-a-h..ca o revelaţie..în faţa ochilor mei răsări un pardesiu albastru. Nu albastru, ci celest. Un albastru profund, nici indigo ca noaptea, nici pacific ca cerul..un albastru..ca un leagăn adînc de mare...Pe scurt, frumos tare. Pardesiul, venea ca un brăduţ în talie largă. M-am jucat cu culoare pardesiului vreo 5 minute, căutînd sub încheieturi, pe la nasturi, alunecînd spre mîneci, şi în vale pînă-n poale...şi tot înconjurîndu-l din privire în privire, mi-am încîlcit ochii în păr. 


Avea părul de un blond auriu insistent înflorit într-un coc ce amintea de un 8, sau de o floare cu 2 petale...M-am jucat prin păr, încercînd să înţeleg cum de la agăţat aşa elegant, încercînd să prind vreo agrafă, vreun elastic, vreo urmă de gel sau de mousse..dar nu s-a lăsat trădat sub niciun pretext. 

Apoi i-am coborît pe gît, legănîndu-mă pe 2 cercei albi cu un desen roşu, de o nobleţe gingaşă..ce aminteau 2 ouşoare alungite...roşul cerceilor se combina cu brăţara groasă de lemn roşu care proptea mîneca pardesiului albastru. M-am hîţînat cu ochii pe cerceii ce se mişcau ca o doamnă renascentină ..nici prea izghiţi sau hipi, nici imobili..ci numai buni.

Descleştîndu-mă de cercei, mi-am prăbuşit privirea în năframa ei de mătase pictata, răsfirîndu-se în mii de iţe albe, subţiri şi ascultătoare la capete..era albă cu un desen albastru, prinsă într-un nod elegant la spate..

Apoi am coborît jos de tot..pantaloni de un negru clasic ce se terminau în 2 pantofi derby de un ocru robust..şi da, geanta tip satchel din care se alinta un capăt de gazetă nemţească Zeit.

Ştiţi de ce mi-a venit să scriu despre asta..pentru că sunt oameni care nu sunt e o frumuseţe afrodită, dar stîrnesc un interes nebun..prin stilul lor, prin cum îşi aleg toate accesoriile şi prin felul în care le agaţă de corpuri...Ştiţi la ce mă gîndeam după ce am explorat toate colţurelele exterioare? Că dacă ar da jos pardesiul, şi hainele astea de faţadă, aş vedea o lenjerie senzuală ce ar luneca în moalele mătasei de-a lungul un corp sportiv...

şi m-am cutremurat la gîndul că am dezbrăcat-o. Şi acum gîndiţi-vă la ce adîncimi abisale poate ajunge gîndul unui bărbat dacă gîndul meu se rătăcise printr-o oază...şi am zîmbit...şi cînd am mai căutat-o o data cu ochii..am fost invitaţi spre avion.